Transcrierea certificatului de căsătorie din străinătate (2026): termenul de 6 luni, actele și cât costă

2026-11-07

Pe scurt

• Un certificat de căsătorie emis în altă țară are putere doveditoare în România numai după transcriere, spune articolul 41 din Legea 119/1996. Până atunci, în registrele românești figurați necăsătoriți, iar buletinul rămâne pe numele vechi.
• Cererea se depune în 6 luni de la înregistrarea căsătoriei în străinătate. Întârzierea se amendează cu 100–500 de lei, iar din 31 martie 2025 puteți depune la orice serviciu de stare civilă din țară, nu doar la cel de domiciliu.
• La consulat transcrierea e gratuită, dar consulatul o face doar dacă v-ați căsătorit în țara în care se află și în zona lui consulară. Cine s-a cununat în Grecia și locuiește la Londra nu o poate face la Londra.
• Costul depinde de țara care a emis certificatul: aproape 0 lei pentru un certificat din UE cu formular multilingv, în jur de 400 de lei pentru unul britanic (apostilă de 45 de lire plus traducere legalizată) și aproximativ 600 de lei dacă mai cereți și regim de urgență.

Sofia și Matei s-au cununat legal în Santorini, în iunie. Au certificatul grecesc într-un plic, pe raft, lângă meniurile rămase de la nuntă. În noiembrie, Sofia vrea buletin nou, pe numele lui Matei. La ghișeu află că, pentru statul român, încă nu e căsătorită.

Nimeni nu le-a spus asta, pentru că nu avea cine. Primăria din Grecia și-a făcut treaba. Agenția de nunți s-a ocupat de flori. Iar căsătoria e perfect valabilă: Codul civil, la articolul 2587, spune că forma căsătoriei se judecă după legea țării în care s-a celebrat. Doar că în România un act de stare civilă străin nu dovedește nimic până nu e copiat în registrele românești. Operația asta se numește transcriere.

Ea mai are două luni din termenul de 6. Matei, care lucrează la Londra, credea că rezolvă totul la consulatul de acolo. Nu poate. Mai jos e tot ce le-ar fi trebuit în iulie: unde se depune, ce acte, în ce ordine, cât costă și unde se blochează dosarul.

Ce înseamnă transcrierea și de ce nu e opțională

Transcrierea înseamnă că ofițerul de stare civilă întocmește un act de căsătorie românesc pe baza celui străin și vă eliberează un certificat de căsătorie românesc. Certificatul străin rămâne valabil, dar documentul pe care îl cer de aici înainte instituțiile românești e cel nou.

Articolul 41 alineatul (2) din Legea 119/1996 e scris ca o obligație: cetățeanul român „este obligat” să ceară transcrierea în 6 luni de la înregistrarea căsătoriei la autoritățile străine. Dacă nu o face, articolul 63 prevede amendă de la 100 la 500 de lei, iar amenda se prescrie în 2 ani de la data faptei.

Sincer, amenda e partea mică. Partea mare sunt toate lucrurile care se opresc fără certificatul românesc:

• buletinul și pașaportul pe numele nou, pentru că evidența persoanelor se uită la actul de căsătorie românesc;
• orice act la notar unde contează că sunteți soți, de la un apartament cumpărat împreună la o moștenire;
• cununia religioasă în România, pentru care parohia cere certificatul de căsătorie civilă;
• un divorț la notar sau la primărie în România, care pornește tot de la actul de căsătorie românesc.

Unde depuneți cererea: primărie, orice SPCLEP sau consulat

Cererea ajunge la starea civilă pe patru căi, cu condiții diferite.

Regula cu orice SPCLEP e nouă și utilă. Articolul 41 alineatul (3^1) permite depunerea la oricare serviciu local de stare civilă, de la data intrării în funcțiune a registrului electronic național, adică 31 martie 2025. Dacă aveți buletin de Iași și locuiți în Timișoara, depuneți în Timișoara. Aprobarea vine tot de la primarul de la domiciliu, dar nu mai bateți drumul. Normele de aplicare (HG 255/2024, articolul 99) mai spun că serviciul competent e cel de la domiciliul comun al soților sau al oricăruia dintre ei.

Mai e o noutate din vară. De la 6 iulie 2026, prin Legea 120/2026, cererea de transcriere poate fi depusă și de un avocat, cu împuternicire avocațială. Până atunci exista doar varianta cu procură specială la notar, pe care o puteți folosi în continuare.

Condiția consulatului, pe care o descoperă toți prea târziu

Consulatul transcrie gratuit și vă dă direct certificatul românesc, fără drum în țară. Dar pe pagina serviciului de pe econsulat.ro scrie că o face doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: căsătoria s-a încheiat în fața autorităților statului de reședință, iar localitatea cununiei se află în circumscripția consulară a acelui consulat. Aceeași regulă e la articolul 41 alineatul (4) din lege.

Pentru o nuntă de destinație asta schimbă tot. Matei locuiește în Marea Britanie, dar s-a căsătorit în Grecia, așa că la Londra nu îl ajută nimeni. Are două variante: consulatul României din Atena, unde trebuie să ajungă fizic sau prin împuternicit, ori un serviciu de stare civilă din România. Un cuplu din Milano care s-a cununat la primăria din Milano, în schimb, poate depune la consulatul României din Milano.

Consulatul mai cere un lucru pe care primăriile îl verifică și ele: toate schimbările anterioare din viața voastră civilă trebuie să fie deja transcrise. Dacă v-ați mai căsătorit și ați divorțat în străinătate, întâi se înscrie divorțul, abia apoi noua căsătorie. Dovada e certificatul de naștere românesc cu toate mențiunile la zi.

Ce acte vă trebuie pentru transcriere

Lista vine din articolul 100 al normelor de stare civilă și din pagina consulară de acte necesare. Ghișeul local poate cere și formularul lui, dar fondul e același peste tot.

Două rânduri din tabel strică cele mai multe dosare.

Numele. Multe certificate străine nu scriu ce nume poartă soții după căsătorie. Certificatul britanic, de exemplu, are numele de dinainte și atât. Atunci depuneți o declarație despre numele ales, iar dacă vreți numele soțului, trebuie și acordul lui. Dacă numele voastre diferă între actul străin și cel românesc (o literă, o cratimă, un al doilea prenume lipsă), normele cer să lămuriți diferența înainte de depunere, nu la ghișeu. Pașii pentru buletinul nou sunt în ghidul despre schimbarea numelui după căsătorie.

Regimul matrimonial. Pentru căsătoriile încheiate după 1 octombrie 2011, consulatul cere declarații autentificate despre legea aplicabilă regimului matrimonial. Dacă certificatul străin are regimul scris pe el, se înscrie fără declarație. Dacă ați făcut în străinătate un contract de separație de bunuri și vreți să conteze în România, vorbiți cu un notar înainte de depunere. Ce înseamnă fiecare regim și cât costă o convenție aici găsiți în convenția matrimonială: cât costă.

Apostilă, formular multilingv sau nimic

Articolul 34 din norme împarte certificatele după țara care le-a emis. Asta decide și cea mai mare parte din cost.

Formularul standard multilingv e cel mai ieftin lucru din tot dosarul și aproape nimeni nu îl cere. Îl eliberează aceeași primărie care eliberează certificatul, odată cu el, pentru o căsătorie dintr-un alt stat UE. Are rubricile traduse și în română, iar autoritatea care îl primește nu vă poate cere traducere decât dacă formularul nu e suficient. Pentru cine se cunună în Italia sau în Grecia, cererea pentru formular se pune pe lista agenției, lângă buchet. Ghidul nostru pentru nunta în străinătate, în Italia sau în Grecia are restul pașilor legali de acolo.

Pentru un certificat de căsătorie din Republica Moldova răspunsul e scurt: tratatul de asistență juridică dintre România și Republica Moldova, ratificat prin Legea 177/1997, scutește actele de apostilă. Rămâne de obicei traducerea, dacă certificatul nu e în română, și transcrierea propriu-zisă.

Apostila britanică se cere de la serviciul de legalizări al guvernului britanic: 45 de lire pentru un document pe hârtie, plus curierul. Varianta electronică, de 35 de lire, e pentru documente semnate electronic, deci nu pentru un certificat de căsătorie tipărit.

Cât costă: trei cupluri, trei sume

Am făcut socoteala pentru trei situații obișnuite, cu cursul BCE din 6 noiembrie 2026: 1 liră = 6,4021 lei. Tarifele de traducere nu sunt reglementate. Pe notari.pro, traducerea legalizată din engleză pentru acte juridice pornea de la 25–30 de lei pe pagină, iar legalizarea semnăturii traducătorului costa 59,50 de lei.

În total nu intră curierul pentru apostilă, nici drumul până la ghișeu, care pentru cine locuiește în străinătate poate costa mai mult decât tot restul.

Taxa de urgență e din hotărârea de consiliu local a orașului Petrila pentru 2026 (lista de taxe a SPCLEP Petrila): 215 lei pentru transcriere în 10 zile lucrătoare. Fiecare primărie își stabilește taxele locale, așa că verificați lista orașului unde depuneți. Pentru regimul normal nu am găsit o taxă în hotărârile verificate, dar asta nu garantează că nu există la voi.

Pentru Sofia diferența e aproape totală. Dacă cerea formularul multilingv în Santorini, dosarul ei avea două foi și costa zero. Fără el, plătește traducerea din greacă și legalizarea, iar un traducător autorizat de greacă se găsește mai greu decât unul de engleză.

Pas cu pas: ordinea în care merită făcute lucrurile

1. Înainte de nuntă, cereți primăriei străine certificatul și, dacă e un stat UE, formularul standard multilingv. Dacă e un stat din afara UE, aflați unde se pune apostila și cât durează.
2. Verificați-vă certificatul de naștere românesc. Dacă un divorț sau o schimbare de nume din străinătate nu e înscrisă pe el, înscrieți-o întâi. Articolul 44 din lege dă tot 6 luni și pentru ele.
3. Comparați numele, literă cu literă, între certificatul străin, pașapoarte și actele românești. O diferență se lămurește înainte, nu pe loc.
4. Hotărâți unde depuneți. Consulatul, dacă îndeplinește condiția de reședință și circumscripție. Altfel, orice SPCLEP din România.
5. Depuneți dosarul personal, prin procură specială sau prin avocat. Cereți număr de înregistrare și un termen orientativ.
6. Ridicați certificatul românesc, apoi faceți buletinul pe numele nou, dacă e cazul.

Ce cereți primăriei străine înainte să plecați acasă

• Certificatul de căsătorie în original, cel puțin un exemplar în plus.
• Formularul standard multilingv, dacă sunteți într-un stat UE, sau extrasul multilingv CIEC, dacă țara îl eliberează.
• Numele exacte cu care ați fost trecuți, verificate pe loc față de pașapoarte.
• Informația despre apostilă, dacă țara nu e în UE: cine o pune, în cât timp și la ce adresă trimiteți actul.

Situații speciale

Căsătoria între persoane de același sex. Articolul 41 alineatul (16) din Legea 119/1996 interzice transcrierea lor. Pe 25 noiembrie 2025, Curtea de Justiție a UE a decis în cauza C-713/23, un dosar din Polonia, că statele membre trebuie să recunoască o căsătorie între persoane de același sex încheiată legal în alt stat UE, fără să fie obligate să o facă prin transcriere. Cum se aplică decizia în România nu e încă lămurit la nivelul procedurii de stare civilă. Pentru o situație concretă aveți nevoie de un avocat, nu de un ghid.

Căsătoria s-a încheiat deja prin divorț. Dacă v-ați căsătorit și ați divorțat în străinătate fără să transcrieți nimic, normele (articolul 104) spun că nu se mai întocmește un act de căsătorie românesc. Căsătoria și divorțul se înscriu ca mențiuni pe certificatul de naștere.

Soțul străin. Transcrierea privește actele cetățeanului român. Soțul străin nu are nevoie de ea pentru el, dar dacă vreți să locuiți în România, Inspectoratul General pentru Imigrări îi cere dovada căsătoriei pentru dreptul de ședere, iar certificatul românesc e dovada cea mai simplă. Ce mai trebuie pentru o cununie cu un străin direct în România găsiți în ghidul despre căsătoria cu un cetățean străin.

Aveți și cetățenie maghiară. Ungaria are procedura ei pentru căsătoriile încheiate în altă țară, separată de cea românească: hazai anyakönyvezés. Cu două cetățenii, faceți ambele transcrieri, fiecare la statul ei.

Ați depășit cele 6 luni. Depuneți oricum. Legea sancționează întârzierea cu amendă, nu cu pierderea dreptului la transcriere. Amenda e de 100–500 de lei și se prescrie în 2 ani de la data faptei. Cu cât depuneți mai repede, cu atât mai puțin aveți de explicat.

Petrecerea de acasă, după cununia de afară

Multe cupluri se cunună legal într-o primărie mică din străinătate, cu 20 de invitați, și fac apoi petrecerea mare în România. Unii adaugă și o cununie religioasă, pentru care parohia va cere certificatul de căsătorie civilă. Cu cel românesc, discuția se termină repede. Alții aleg o ceremonie simbolică la locație, ca invitații de acasă să vadă și ei jurămintele.

Ordinea bună: transcrierea întâi, apoi data de la biserică. Cele 6 luni se potrivesc de obicei cu o petrecere făcută în același an.

Unde verificați regulile oficiale

• Legea 119/1996 privind actele de stare civilă: articolul 41 (transcrierea, termenul de 6 luni, depunerea la orice SPCLEP, condiția consulatului), articolul 59^1 (depunerea prin avocat) și articolul 63 (amenda).
• Normele metodologice aprobate prin HG 255/2024: articolul 34 (apostilă, supralegalizare, scutiri), articolele 98–106 (procedura de transcriere și actele cerute).
• Pagina serviciului consular de transcriere a certificatului de căsătorie, cu condițiile, actele necesare și taxa.
• Codul civil, articolul 2587: forma căsătoriei e supusă legii statului în care se celebrează.

Citiți legea, nu doar rezumatul nostru Ce scriem aici e informație generală, nu consultanță juridică. Legile și normele de stare civilă se modifică, așa că citiți textul în vigoare la link-urile de mai sus și verificați că se aplică încă înainte să vă bazați pe el, iar pentru taxe și termene locale întrebați serviciul de stare civilă unde depuneți.

Cum vă ajută aplicația

Un dosar de transcriere are cheltuieli mici în monede diferite: apostila în lire, traducerea și legalizarea în lei, curierul în euro. În Bugetul Multi-Valută din WeddingReimagined, inclus în planul gratuit, le treceți ca linii separate, fiecare în moneda în care o plătiți, lângă restul cheltuielilor de nuntă.

Pentru petrecerea de acasă, când invitații vin din două țări, planul de mese îl faceți direct în programul nostru de aranjare a meselor, fără cont. Iar dacă o parte din invitați vin din diaspora, ghidul pentru invitații din diaspora arată cât îi costă drumul.

Ce am face noi

1. Am cere formularul multilingv în ziua cununiei, oriunde în UE. Costă puțin sau nimic și scapă de traducere.
2. Am verifica certificatul de naștere românesc înainte de nuntă. Un divorț vechi netranscris blochează totul și se rezolvă primul.
3. Am depune în prima lună după întoarcere, nu în luna a șasea. Dacă ceva lipsește, mai e timp.
4. Am folosi consulatul doar dacă îndeplinim condiția: căsătorie în țara consulatului, în circumscripția lui. Altfel, orice SPCLEP din România.
5. Am trece numele ales într-o declarație, chiar dacă ghișeul nu o cere explicit, când certificatul străin nu îl arată.

Voi unde v-ați cununat, și ce v-a cerut primăria sau consulatul la transcriere?

Întrebări frecvente

Ce înseamnă transcrierea certificatului de căsătorie?

Înseamnă înscrierea căsătoriei încheiate în străinătate în registrele de stare civilă române. Ofițerul de stare civilă întocmește un act de căsătorie românesc pe baza celui străin și vă eliberează un certificat de căsătorie românesc. Fără transcriere, actul străin nu are putere doveditoare în România.

Este obligatorie transcrierea certificatului de căsătorie din străinătate?

Da, pentru cetățenii români. Legea 119/1996 spune la articolul 41 că cererea se depune în 6 luni de la înregistrarea căsătoriei la autoritățile străine. Nedepunerea în termen se sancționează cu amendă de 100–500 de lei.

Unde se face transcrierea certificatului de căsătorie?

La orice serviciu public local de evidență a persoanelor sau primărie din România, din 31 martie 2025, ori la consulatul României din țara în care v-ați căsătorit, dacă locuiți acolo și localitatea cununiei e în circumscripția lui. Românii care nu au avut niciodată domiciliul în România depun la Sectorul 1 București.

Cât costă transcrierea certificatului de căsătorie?

La consulat, serviciul e gratuit. În țară, pentru regimul normal nu am găsit taxă în hotărârile verificate, dar regimul de urgență se plătește: 215 lei la Petrila în 2026. Pe lângă taxe plătiți apostila, dacă e cazul, și traducerea legalizată. Pentru un certificat britanic, totalul ajunge în jur de 400 de lei.

Cât durează transcrierea certificatului de căsătorie?

Legea dă un termen fix doar pentru unele cazuri: 60 de zile pentru românii fără domiciliu în România, la Sectorul 1. Pentru celelalte, termenul îl anunță serviciul la depunere, iar unele primării oferă regim de urgență, de exemplu 10 zile lucrătoare la Petrila.

Trebuie apostilă pe certificatul de căsătorie din Italia, Grecia sau alt stat UE?

Nu. Din 2019, Regulamentul UE 2016/1191 scutește actele de stare civilă dintre statele membre de apostilă. Cu formularul standard multilingv nu mai aveți nevoie nici de traducere legalizată.

Pot face transcrierea la consulatul din țara în care locuiesc, dacă m-am căsătorit în altă țară?

Nu. Consulatul transcrie doar căsătoriile încheiate în fața autorităților statului în care se află și în circumscripția lui consulară. Dacă locuiți în Marea Britanie și v-ați căsătorit în Grecia, depuneți la consulatul din Grecia sau la un serviciu de stare civilă din România.

Ce se întâmplă dacă depun cererea după 6 luni?

Transcrierea se face oricum. Riscați o amendă de 100–500 de lei, care se prescrie în 2 ani de la data faptei. Până la transcriere, instituțiile românești nu vă pot elibera acte pe baza căsătoriei.

Cum îmi schimb numele în buletin după o căsătorie în străinătate?

Întâi transcrieți certificatul de căsătorie. Dacă certificatul străin nu arată numele ales, dați la transcriere o declarație despre nume. Cu certificatul românesc mergeți apoi la evidența persoanelor pentru buletinul nou.