Convenția matrimonială în 2026: cât costă la notar și de ce „200 de lei” nu e un minim legal
Pe scurt
- Onorariul pentru convenția matrimonială se negociază liber, după articolul 9 din normele aprobate prin Ordinul 177/C/2024. Prețurile publicate de notari sunt de 200–500 de lei plus TVA de 21%, adică 242–605 lei.
- Convenția trebuie semnată înainte să depuneți actele la starea civilă, deci cu cel puțin 11 zile înainte de cununie. Dacă vă răzgândiți după depunere, faceți declarația de căsătorie de la capăt.
- După nuntă, regimul se poate schimba abia după cel puțin 1 an. Atunci plătiți două acte, nu unul: convenția nouă și lichidarea comunității. La un apartament de 450.000 de lei, doar intabularea noilor cote mai adaugă în jur de 675 de lei.
- Separația nu vă scutește de semnătura celuilalt când vindeți sau ipotecați locuința familiei. Nici de datoriile făcute pentru casă și copii, pentru care răspundeți amândoi.
Căutați „convenție matrimonială preț” și primul răspuns pe care îl primiți e „de la 200 de lei”. Îl dă rezumatul automat al Google, îl dă o platformă de notari care scrie că suma e „tariful minim legal”, și îl repetă câteva birouri notariale.
Suma e reală, doar că nu e un minim legal. Normele care stabilesc onorariile notarilor, aprobate prin Ordinul ministrului justiției 177/C/2024, pun alegerea regimului matrimonial prin convenție pe lista actelor cu onorariu stabilit liber între notar și client. Pe aceeași listă stau contractul de logodnă, comodatul și închirierea. Pentru ele, legea nu fixează niciun prag. Un notar poate cere 200 de lei, altul 500, iar amândoi respectă legea.
Asta schimbă felul în care căutați. Nu căutați „tariful”, pentru că nu există unul. Cereți oferte de la doi-trei notari, cu aceeași listă de bunuri, și le comparați.
Cât costă convenția matrimonială în 2026
Iată ce intră în prețul unei convenții de separație de bunuri încheiate înainte de nuntă:
| Ce plătiți | Cât | Cine stabilește suma |
|---|---|---|
| Onorariul notarului | 200–500 lei în ofertele publicate | liber, prin înțelegere cu notarul |
| TVA, la onorariu | 21% | Codul fiscal |
| Înscrierea în Registrul național al regimurilor matrimoniale | de regulă inclusă sau trecută separat pe chitanță | o face notarul, pe cheltuiala voastră |
| Exemplare suplimentare | 5–30 de lei bucata | normele de onorarii |
| Traducător autorizat, dacă unul dintre voi nu vorbește românește | separat | traducătorul |
| Procură autentică, dacă unul dintre voi e în străinătate | separat | notarul sau consulatul de acolo |
| Total, pentru o separație simplă | 242–605 lei |
Cele două capete ale intervalului vin din prețuri afișate public: 200 de lei plus TVA pe notariate.ro și 500 de lei plus TVA la un birou din București. Alte birouri nu afișează niciun preț și vă spun suma la telefon, după ce întreabă ce bunuri aveți.
Înscrierea în registru nu e opțională. Codul civil spune la articolul 334 că o convenție neînscrisă nu poate fi opusă terților: bănci, creditori, cumpărători. Notarul o trimite din oficiu, iar costul îl suportați voi. Cereți să vedeți pe chitanță cât e onorariu și cât e taxa de registru, ca să comparați ofertele pe aceeași bază.
De ce prețul diferă de la un notar la altul
Notarul își cere banii pe timpul în care scrie actul, iar timpul crește cu trei lucruri:
Inventarul bunurilor mobile. Când alegeți separația de bunuri, articolul 361 din Codul civil îi cere notarului să întocmească un inventar al bunurilor mobile pe care le are fiecare dintre voi. Mașina, economiile, colecția de viniluri, laptopul de 8.000 de lei. Fără inventar, legea presupune că un bun mobil e al celui care îl are în posesie. O listă de trei rânduri și una de trei pagini nu costă la fel.
Comunitatea convențională în loc de separație. Dacă nu vreți separație completă, ci comunitate cu excepții (de pildă, „apartamentul mamei rămâne al meu, restul e comun”), convenția se scrie clauză cu clauză. Articolul 367 permite, printre altele, să puneți în comun bunuri dobândite înainte de nuntă, să restrângeți comunitatea la anumite bunuri sau să cereți acordul amândurora pentru anumite acte.
Clauza de preciput. Prin ea, soțul care rămâne în viață ia un bun comun fără plată, înainte de împărțirea moștenirii. Se scrie rar, dar cere atenție la redactare.
Când se face convenția matrimonială: înainte de ziua în care depuneți actele
Convenția se poate semna oricând înainte de cununie, dar produce efecte abia de la data căsătoriei. Termenul real e însă mai devreme.
Regimul matrimonial se trece în declarația de căsătorie, pe care o depuneți la primărie cu 11–30 de zile înainte de cununie. Normele de stare civilă spun că, dacă vă răzgândiți după depunere asupra numelui sau a regimului, faceți declarația de la capăt, iar cele 10 zile încep din nou. Am detaliat termenele în actele necesare pentru cununia civilă.
Pentru o cununie pe 12 iunie 2027, ultima zi în care puteți depune dosarul e miercuri, 2 iunie, deci convenția trebuie semnată cel târziu atunci, înainte să mergeți la primărie. Noi am merge la notar în aprilie, nu pentru programare, ci pentru lista de bunuri: inventarul cere câteva seri de adunat facturi, taloane și extrase de cont.
Ce duceți la notar
- Actele de identitate, valabile, ale amândurora.
- Certificatele de naștere, în original.
- Dovada divorțului sau certificatul de deces al fostului soț, dacă ați mai fost căsătoriți.
- Lista bunurilor mobile ale fiecăruia, pentru inventar: mașini (cu talonul), conturi, bunuri de valoare.
- Actele de proprietate ale imobilelor, dacă vreți ca soarta lor să fie scrisă explicit în convenție.
- Procura autentică specială, dacă unul dintre voi nu poate veni personal.
După cununie nu mai trebuie să faceți nimic. Ofițerul de stare civilă trece regimul pe actul de căsătorie și trimite o copie notarului și registrului, potrivit articolului 291.
După nuntă costă mai mult: același regim, două acte în loc de unul
Cine nu face convenția înainte de nuntă o poate face și după. Doar că după nuntă e altă operațiune.
Articolul 369 din Codul civil vă lasă să schimbați regimul numai după cel puțin un an de căsătorie. Iar schimbarea din comunitate în separație înseamnă că întâi închideți comunitatea: tot ce ați cumpărat împreună până atunci se împarte între voi, printr-un act de lichidare la notar. Abia apoi intrați în separație.
Să luăm un exemplu. Ana și Mihai se căsătoresc în iunie 2027, fără convenție. În 2028 cumpără un apartament de 450.000 de lei, cu credit. În 2030 Mihai își deschide o firmă și vor să treacă la separație de bunuri.
| Convenție înainte de nuntă, în 2027 | Schimbarea regimului, în 2030 | |
|---|---|---|
| Termen | oricând înainte de depunerea actelor | după cel puțin 1 an de căsătorie |
| Acte la notar | o convenție | convenția nouă și actul de lichidare a comunității |
| Onorariu | liber; 200–500 lei + TVA în ofertele publicate | liber pentru ambele acte; nu am găsit tarife publicate pentru lichidare |
| Cartea funciară | nimic, nu au imobile | intabularea cotelor noi: ~675 lei, la 0,15% din 450.000 de lei |
| Impozit pe transfer | nu e cazul | nu se datorează la lichidare, după normele Codului fiscal |
| Ce împart | nimic, încă nu există bunuri comune | un apartament ipotecat |
| Creditorii | nu au ce contesta | pot ataca schimbarea timp de un an |
Taxa de intabulare de 0,15% pentru persoane fizice e cea folosită de calculatoarele notariale pe baza tarifelor ANCPI. Verificați-o la oficiul de cadastru înainte, pentru că tarifele s-au modificat de mai multe ori din 2019. Pentru impozit, Buletinul Notarilor explică de ce lichidarea nu e tratată ca o vânzare: bunurile nu trec de la un soț la altul, ci li se stabilesc cotele.
Banii sunt partea mică a diferenței. În 2027, Ana și Mihai ar fi semnat o regulă pentru bunuri care nu existau încă. În 2030 unul dintre ei trebuie să accepte cote dintr-un apartament concret, pe care l-au plătit amândoi, din salarii comune. Aceeași discuție, purtată cu trei ani mai târziu, devine o negociere.
Separația nu șterge datoriile deja făcute Dacă schimbați regimul când una dintre firme are datorii, creditorii pot cere în instanță anularea schimbării timp de un an de la înscrierea ei în registru, iar dacă schimbarea a fost făcută ca să-i păgubească, pot invoca oricând că nu li se aplică. Separația vă apără de datoriile viitoare ale celuilalt, nu de cele care există deja.
Ce nu cumpărați cu o convenție matrimonială
Mulți merg la notar pentru lucruri pe care legea le dă oricum, sau pe care nici separația nu le schimbă.
Apartamentul cumpărat înainte de nuntă e deja al vostru
În comunitatea legală devin comune doar bunurile dobândite în timpul căsătoriei, după articolul 339. Apartamentul cumpărat înainte de nuntă rămâne al celui care l-a cumpărat, fără nicio convenție. La fel moștenirile și donațiile primite de unul dintre voi, chiar și după nuntă, iar chiria încasată pe apartamentul acela rămâne tot a lui. Sunt bunuri proprii, potrivit articolului 340.
Unde apare o problemă reală: salariile câștigate în timpul căsătoriei sunt comune (articolul 341). Dacă ratele la apartamentul vostru de dinainte de nuntă se plătesc din salarii după cununie, celălalt poate cere, la un divorț, să i se recunoască partea plătită din bani comuni. Asta e o discuție bună de purtat cu notarul, înainte să semnați ceva.
Semnătura celuilalt pe locuința familiei rămâne obligatorie
Articolul 322 spune că niciunul dintre soți, „chiar dacă este proprietar exclusiv”, nu poate dispune de locuința familiei fără acordul scris al celuilalt. Regula se aplică în orice regim, inclusiv în separație. Dacă apartamentul vostru e casa în care locuiți amândoi, la vânzare sau la o ipotecă nouă vă trebuie tot două semnături.
Datoriile pentru casă și copii rămân comune
Chiar și în separație, articolul 364 vă face răspunzători împreună pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei și pentru creșterea copiilor. Ce nu mai împărțiți sunt datoriile personale ale celuilalt: creditul pentru firma lui, leasingul lui, garanțiile lui.
Moștenirea între soți nu se schimbă
Convenția nu poate atinge drepturile de moștenire, spune articolul 332. În separație de bunuri, soțul care rămâne în viață moștenește la fel ca în comunitate, doar că masa din care moștenește e alta: bunurile proprii ale celui decedat, nu jumătate din bunurile comune.
Cine face convenție matrimonială
Uniunea Națională a Notarilor Publici nu publică un număr anual, iar noi nu am găsit nicio statistică. Notarii citați de presă spun că cererile cresc și că majoritatea celor care cer separație nu sunt la prima căsătorie.
Din ce prevede legea, convenția are cel mai mult sens în patru situații:
- Unul dintre voi are o firmă sau un PFA, cu credite și garanții pe numele lui.
- Unul dintre voi are datorii mari dinainte, pe care celălalt nu vrea să le împartă în niciun fel.
- E a doua căsătorie, cu copii din prima, și vreți ca bunurile să ajungă clar la ei.
- Câștigați foarte diferit, iar cel cu venitul mai mare vrea ca ce cumpără din banii lui să rămână al lui.
Dacă niciuna nu se potrivește, comunitatea legală e un regim rezonabil pentru majoritatea cuplurilor, iar cei 242–605 lei pot merge în altă parte.
Dacă vă mutați în străinătate după nuntă
Niciuna dintre paginile de notar din primele rezultate pe care le-am citit nu pomenește asta, deși privește multe cupluri care fac nunta în România și locuiesc în Italia, Spania sau Germania. Dacă nu alegeți legea care vi se aplică, regimul matrimonial urmează, după articolele 2.589 și 2.592 din Codul civil, legea țării în care aveți reședința obișnuită comună. Iar instanțele din Italia, Spania sau Germania aplică Regulamentul european 2016/1103, care trimite tot la prima reședință comună de după căsătorie.
Practic, „comunitatea legală” pe care o credeți românească poate fi judecată după legea italiană sau germană. În Germania, de pildă, regimul implicit nu pune bunurile în comun: fiecare rămâne cu ale lui, iar la divorț se egalizează doar câștigul acumulat în căsnicie. Articolul 2.590 vă lasă să alegeți legea aplicabilă: a țării în care locuiește unul dintre voi, a cetățeniei unuia dintre voi sau a țării în care vă stabiliți după nuntă. Alegerea se poate scrie chiar în convenția matrimonială. Dacă plecați după nuntă, întrebați notarul de asta înainte de inventar.
Unde verificați regulile oficiale
Paginile de notari din primele rezultate sunt pagini de vânzare, și unele greșesc exact cifra pe care o caută lumea. Înainte să semnați, deschideți sursa:
- Codul civil: articolele 312 (cele trei regimuri), 329–338 (convenția), 339–341 (bunuri comune și proprii), 360–361 (separația și inventarul), 369 (schimbarea regimului după un an), 322 (locuința familiei), 2.589–2.592 (cupluri care locuiesc în străinătate). Pe portal, alegeți din istoric cea mai recentă formă consolidată.
- Normele privind onorariile notariale, aprobate prin Ordinul 177/C/2024, articolul 9, pentru actele cu onorariu liber.
- Pagina Uniunii Notarilor despre convențiile matrimoniale, pentru registru și publicitate.
- Normele de stare civilă aprobate prin HG 255/2024, pentru declarația de căsătorie și schimbarea regimului după depunere.
Articolul acesta explică regulile generale și costurile publicate. Pentru situația voastră concretă, cu bunurile și datoriile voastre, discuția o purtați cu notarul care redactează actul.
Cum vă ajută aplicația
Convenția e una dintre puținele cheltuieli ale nunții al cărei termen îl dă primăria, nu restaurantul. În Bugetul Multi-Valută din WeddingReimagined, inclus în planul gratuit, o treceți ca linie separată, cu data la care mergeți la notar și cu suma din oferta aleasă, lângă taxa de cununie de la primărie. Așa nu rămâne pe ultima sută de metri, între ultimele plăți și depunerea actelor.
Ce am face noi
Am vorbi despre regimul matrimonial înainte de lista de invitați, nu după. E o discuție mai ușoară cu un an înainte de nuntă, când nu există încă bunuri comune, decât oricând după.
Dacă unul dintre noi ar avea o firmă, credite pe numele lui sau copii dintr-o căsătorie anterioară, am merge la notar. Am cere oferte de la doi notari, cu aceeași listă de bunuri pentru inventar, și am alege după cât de clar ne explică fiecare ce scrie în act, nu după diferența de 100 de lei. Am semna în aprilie pentru o cununie în iunie.
Dacă nu ne-am regăsi în niciuna dintre situațiile de mai sus, am rămâne în comunitatea legală, conștient, nu din inerție. Și am păstra actele apartamentului de dinainte de nuntă și ale moștenirilor într-un dosar separat, pentru că dovada că sunt bunuri proprii stă în acele acte, nu într-o convenție.
Iar dacă am pleca din țară după nuntă, am pune în convenție legea aplicabilă, chiar dacă rămânem în comunitate.
Voi ați discutat despre regimul matrimonial înainte de nuntă, și cum a decurs discuția?
Întrebări frecvente
Cât costă o convenție matrimonială la notar în 2026?
Onorariul nu are un minim legal și se negociază cu notarul. Ofertele publicate sunt între 200 și 500 de lei plus TVA de 21%, adică 242–605 lei pentru o separație de bunuri simplă. Prețul crește cu lungimea inventarului și cu clauzele speciale.
Cât costă separația de bunuri la notar?
Separația de bunuri se alege tot prin convenție matrimonială, deci costă la fel: 242–605 lei în ofertele publicate, cu TVA. Dacă o faceți după nuntă, plătiți în plus actul de lichidare a comunității și, dacă aveți imobile, intabularea cotelor în cartea funciară.
Se poate face convenție matrimonială după căsătorie?
Da, dar numai după cel puțin un an de căsătorie, potrivit articolului 369 din Codul civil. Întâi se lichidează comunitatea de bunuri, apoi intrați în noul regim. Creditorii pe care schimbarea i-ar păgubi o pot ataca timp de un an.
Cu cât timp înainte de căsătorie se face convenția matrimonială?
Înainte de ziua în care depuneți actele la starea civilă, adică cu cel puțin 11 zile înainte de cununie. Regimul se trece în declarația de căsătorie, iar o schimbare după depunere înseamnă o declarație nouă și încă 10 zile de așteptare.
Ce acte trebuie la notar pentru convenția matrimonială?
Actele de identitate și certificatele de naștere ale amândurora, dovada divorțului dacă ați mai fost căsătoriți, lista bunurilor mobile pentru inventar și actele imobilelor pe care vreți să le pomeniți în convenție. Dacă unul dintre voi nu poate veni, o procură autentică specială.
Ce se întâmplă cu bunurile dobândite înainte de căsătorie?
Rămân ale celui care le-a dobândit, chiar și fără convenție. În comunitatea legală devin comune doar bunurile cumpărate în timpul căsătoriei. Moștenirile și donațiile primite de unul dintre soți sunt tot bunuri proprii.
Ce se întâmplă în separația de bunuri dacă moare unul dintre soți?
Soțul rămas în viață moștenește la fel, pentru că o convenție matrimonială nu poate schimba regulile moștenirii. Diferența e masa moștenită: în separație, bunurile proprii ale celui decedat, nu jumătate din bunurile comune.
Pot lua credit ipotecar dacă am separație de bunuri?
Da, și cel care ia creditul cumpără apartamentul pe numele lui. Dacă apartamentul devine locuința familiei, la o vânzare sau la o ipotecă nouă vă trebuie totuși acordul scris al celuilalt soț, potrivit articolului 322 din Codul civil.
Este valabilă convenția matrimonială în străinătate?
O convenție autentificată de un notar român e valabilă, dar regimul vostru poate fi judecat după legea țării în care locuiți, dacă nu ați ales explicit legea aplicabilă. Dacă vă mutați după nuntă, cereți notarului să treacă alegerea legii în convenție.