Căsătoria cu un cetățean străin în România (2026): acte, apostilă și cele 11 zile în care partenerul trebuie să fie aici

2026-11-01

Pe scurt

• Partenerul străin aduce, pe lângă pașaport și certificatul de naștere, un act care arată că se poate căsători după legea țării lui. Dacă actul vine de la autoritățile din țara lui și nu are termen scris pe el, normele de stare civilă îl acceptă doar dacă are cel mult 3 luni.
• Declarația de căsătorie se dă personal, iar cununia se face cel mai devreme în a 11-a zi și cel târziu în a 30-a zi de la depunere. Partenerul străin trebuie deci să fie în România de două ori, sau să stea cel puțin 11 zile la rând.
• Actele din alt stat UE nu mai au nevoie de apostilă din 2019, iar cu formularul multilingv nici de traducere. Un certificat american sau britanic are nevoie de apostilă din țara lui, plus traducere legalizată aici, adică aproximativ 112–225 de lei pentru două acte.
• Dacă partenerul nu vorbește românește, aveți nevoie de un interpret autorizat de două ori, la depunere și la cununie. Un prieten bilingv nu e acceptat.

Două cupluri depun dosarul pentru aceeași sâmbătă, 12 iunie 2027. Ioana se căsătorește cu Marco, din Milano. Andreea se căsătorește cu Daniel, din Ohio.

Dosarul lui Marco se strânge în două săptămâni, aproape tot din București. Dosarul lui Daniel începe cu trei luni înainte, cu o scrisoare către statul Ohio pentru apostilă, și se termină cu un bilet de avion ales după un calcul de zile. Primăria e aceeași, ofițerul de stare civilă e același. Diferența o face țara care a emis actele lui Daniel.

Mai jos sunt actele, termenele și ordinea în care merită făcute, cu articolele din normele de stare civilă aprobate prin HG 255/2024, unde le puteți verifica singuri.

Ce acte cere primăria pentru căsătoria cu un cetățean străin

Iată lista actelor pentru o cununie civilă între un cetățean român și un cetățean străin, după articolele 64 și 66 din norme:

Lista de bază pentru partenerul român e aceeași ca la orice cununie. O găsiți explicată pe larg în actele necesare pentru cununia civilă în 2026, inclusiv motivul pentru care certificatul medical e valabil 30 de zile și nu 14, cum scrie încă pe multe pagini. Unele ghiduri publicate chiar în 2026 despre căsătoria cu un străin repetă cifra de 14 zile. Normele în vigoare spun 30, la articolul 64 alineatul (1) litera c).

Certificatul medical e cerut pentru amândoi. Partenerul străin face aceleași analize și primește același formular, de la un medic din România, ceea ce înseamnă că trebuie să ajungă în țară cu câteva zile înainte de depunere.

Certificatul de cutumă: ce act de capacitate matrimonială vă trebuie și cât e valabil

Actul pe care toată lumea îl numește „certificat de cutumă” are trei forme în norme, iar partenerul vostru are nevoie de una singură:

1. Un document de la ambasada sau consulatul țării lui din România care arată că îndeplinește condițiile de fond cerute de legea lui și că nu are impedimente la căsătorie (articolul 66 litera g). E drumul cel mai simplu, pentru că se rezolvă în București.
2. Un document de la autoritățile din țara lui, cu același conținut (litera h). Se folosește pentru statele cu care România are tratat de asistență juridică, pentru cele care nu au misiune aici și pentru ambasadele care nu eliberează asemenea acte (litera i). Aici apare regula de 3 luni: dacă documentul nu are o valabilitate scrisă pe el, nu poate fi mai vechi de 3 luni.
3. O declarație pe propria răspundere, autentificată la notar, că nu e căsătorit și îndeplinește condițiile legii lui (litera j). Dacă nu vorbește românește, interpretul autorizat trebuie să fie și la notar.

Normele nu pun un termen pentru varianta de la ambasadă, dar unele primării scriu în ghidurile lor tot 3 luni. Ca să nu vă bazați pe interpretarea cuiva, socotiți orice act de capacitate valabil 3 luni de la emitere, numărate până în ziua în care depuneți dosarul.

Ce eliberează fiecare ambasadă se schimbă și diferă mult. Marea Britanie, de exemplu, eliberează un certificat de capacitate (Certificate of No Impediment) prin ambasada din București, cu o cerere semnată în fața unui notar. Alte ambasade nu dau niciun certificat și vă trimit direct la declarația notarială. Întrebați consulatul înainte de orice altceva, pentru că de răspunsul lui depinde restul calendarului.

Apostilă, supralegalizare sau nimic: depinde de țara care a emis actul

Articolul 34 din norme împarte actele străine în cinci categorii. Pentru o cununie contează primele patru:

Două lucruri lipsesc din aproape toate ghidurile românești.

Formularul multilingv vă scutește de traducere. Din 16 februarie 2019, un certificat de naștere dintr-un alt stat UE poate veni cu un formular standard multilingv, cerut de la aceeași autoritate care emite certificatul. Formularul are rubricile și în română, iar autoritatea care îl primește nu are voie să ceară traducere, decât dacă formularul nu e suficient. Normele românești pomenesc chiar „extrasul multilingv” la articolul 64. Marco îl cere de la primăria din Milano odată cu certificatul și economisește o traducere legalizată.

Apostila se pune doar acolo unde s-a emis actul. Pentru un certificat de naștere american, apostila o dă statul în care s-a născut Daniel, prin poștă, iar asta poate dura câteva săptămâni. Nicio instituție din România și nici ambasada SUA de aici nu o poate pune. Dacă ați descoperit asta cu o lună înainte de nuntă, ați aflat-o prea târziu.

Traducerea legalizată și interpretul: cât costă și când vă trebuie

Toate actele străine care nu sunt în română și nu vin cu formular multilingv se traduc de un traducător autorizat de Ministerul Justiției, iar semnătura lui se legalizează la notar.

Tarifele nu sunt reglementate. Pe notari.pro, un birou afișa 20–30 de lei pe pagină pentru engleză, documentele juridice fiind la capătul de sus, iar un traducător din Constanța scria pe AvocatNet că legalizarea semnăturii costa acolo 36 de lei pe document. Alte birouri cer în jur de 60 de lei pentru legalizare. Pentru Daniel, cu certificatul de naștere și declarația, socoteala arată așa:

La sumă se adaugă taxa statului american pentru apostilă și, dacă alegeți declarația notarială, onorariul notarului.

Interpretul e altă poveste. Articolul 66 litera k) cere ca declarațiile și cununia să se facă „cu un interpret și traducător autorizat” când unul dintre soți sau un martor nu cunoaște limba. Interpretul vine la ghișeu când depuneți dosarul, apoi la cununie, iar numele lui apare pe actul de căsătorie. Nu am găsit un tarif publicat pentru o prezență la starea civilă, așa că cereți ofertă pentru două deplasări, cu ora fixă, nu „pe oră”. Ceremonia de la primărie se ține în română, după articolul 72, chiar dacă jumătate din invitați nu înțeleg un cuvânt.

Calendarul dosarului: cele 11 zile în care partenerul străin trebuie să fie în țară

Aici se strică cele mai multe planuri. Declarația de căsătorie o dați amândoi, personal, la ghișeu (articolul 63). Cununia are loc, după articolul 71, „începând cu a 11-a zi” de la depunere și cel târziu în a 30-a zi. Dacă trec 30 de zile fără cununie, depuneți din nou.

Pentru un partener care locuiește în străinătate, asta înseamnă una din două: fie stă în România cel puțin 11 zile la rând, de la depunere până la cununie, fie face două drumuri. La 11 zile se adaugă zilele pentru analize și certificatul medical, înainte de depunere. Un american poate sta fără viză în România 90 de zile, deci șederea în sine nu e problema. Problema e concediul lui.

Iată calendarul pentru cununia de sâmbătă, 12 iunie 2027:

Daniel stă astfel 16 zile. Dacă poate veni doar o săptămână, singura soluție e aprobarea primarului pentru o cununie mai devreme, pe care articolul 71 o permite „pentru motive temeinice”. E o cerere, nu un drept. Nu vă construiți planul pe ea.

Marco are aceeași regulă a celor 11 zile, dar restul i se scurtează. Dacă actul de capacitate i-l dă consulatul italian din București, totul se rezolvă în câteva zile: certificatul de naștere vine cu formular multilingv, fără apostilă, și nu are nevoie de traducere. Dacă vorbește românește, nici de interpret.

Data de pe actul de capacitate Cereți actul de capacitate ultimul, nu primul. Cu 3 luni de valabilitate, un act scos în ianuarie pentru o cununie din iunie vă obligă să o luați de la capăt.

Situații speciale: divorț, două primării, cununie religioasă

Dacă partenerul străin a mai fost căsătorit. Aduce hotărârea definitivă de divorț sau certificatul de deces al fostului soț, cu apostilă și traducere legalizată, după aceleași reguli. O hotărâre de divorț din afara UE poate avea nevoie să fie recunoscută mai întâi în România. Întrebați primăria înainte să comandați traducerile, ca să nu traduceți de două ori.

Dacă vă cununați în alt oraș decât cel de domiciliu. Aveți nevoie de aprobarea primarului localității unde se oficiază (articolul 63). Taxele pentru miri din alt oraș, pentru sâmbătă sau pentru cununia în afara sediului se adună, iar tarifele pe orașe sunt în taxa de cununie civilă în 2026. Pentru o sâmbătă, verificați întâi dacă primăria voastră oficiază sâmbăta și cât de repede se ocupă datele.

Dacă vreți separație de bunuri. Regimul matrimonial îl alegeți la depunere, în declarația de căsătorie. Pentru altceva decât comunitatea legală aveți nevoie de convenție notarială înainte, cu interpretul de față dacă partenerul nu vorbește românește. Prețurile sunt în cât costă convenția matrimonială.

Dacă vreți și cununie religioasă. Biserica o face doar după cea civilă, iar parohia cere certificatul de căsătorie. Dacă partenerul e de altă confesiune, întrebați preotul din timp, pentru că actele bisericești se adaugă la cele civile. Detaliile sunt în actele pentru cununia religioasă.

După cununie: numele, înregistrarea acasă și dreptul de ședere

Numele de după căsătorie îl declarați la depunere și apare așa pe certificatul românesc. Pentru partenerul străin, schimbarea numelui în actele lui o hotărăște țara lui, nu primăria voastră. Așa că primul drum după nuntă e la consulatul sau la primăria lui, pentru înregistrarea căsătoriei acolo. Un cetățean maghiar, de exemplu, face hazai anyakönyvezés, înregistrarea căsătoriei în registrul maghiar, care durează până la 75 de zile. Pentru numele părții românești, pașii sunt în schimbarea numelui după căsătorie.

Căsătoria nu dă cetățenie. Un partener din afara UE care rămâne în România cere la Inspectoratul General pentru Imigrări dreptul de ședere ca membru de familie al unui cetățean român. Un cetățean UE se înregistrează tot acolo, după alte reguli. Cetățenia română se poate cere mai târziu, după condițiile din Legea 21/1991, între care cel puțin 5 ani de domiciliu în România de la data căsătoriei.

Cum vă ajută aplicația

Un dosar cu un partener străin are mai multe plăți mici în mai multe monede: apostila în dolari sau lire, traducerile și notarul în lei, biletul de avion în euro. În Bugetul Multi-Valută din WeddingReimagined, inclus în planul gratuit, le adăugați ca linii separate, fiecare în moneda în care o plătiți și cu data ei, și le bifați pe măsură ce le plătiți.

Dacă jumătate din invitați vin din țara partenerului, planul de mese contează mai mult decât de obicei: cine vorbește cu cine, cine are nevoie de un vecin care să traducă. Planul de așezare îl desenați direct în programul nostru de aranjare a meselor, fără cont. Ce costă un invitat venit de departe găsiți în ghidul pentru invitații din diaspora.

Ce am face noi

1. Am suna întâi la consulatul partenerului, nu la primărie. De răspunsul consulatului depinde dacă actul de capacitate se face în București în două zile sau prin poștă în două luni.
2. Am cere actul de capacitate ultimul, în ultimele 3 luni dinaintea depunerii, și apostila pe certificatul de naștere primul, pentru că ea durează cel mai mult.
3. Am cere formularul multilingv odată cu orice certificat dintr-un alt stat UE. E gratuit sau aproape și scapă de o traducere legalizată.
4. Am cumpăra biletul de avion după fereastra de depunere, nu după data nunții, cu cel puțin 3 zile pentru analize înainte de depunere și 11 zile de la depunere la cununie.
5. Am rezerva interpretul odată cu ora la ghișeu, pentru ambele prezențe, și am pune un martor care vorbește ambele limbi lângă partenerul străin la cununie.

Voi din ce țară aveți partenerul, și ce v-a spus consulatul despre actul de capacitate?

Întrebări frecvente

Ce acte îi trebuie unui cetățean străin pentru căsătoria în România?

Pașaportul valabil, cu dovada intrării legale, certificatul de naștere cu apostilă sau supralegalizare și traducere legalizată, dacă e cazul, certificatul medical prenupțial pe formularul românesc și un act că se poate căsători după legea țării lui. Dacă a mai fost căsătorit, aduce și dovada divorțului sau a decesului fostului soț.

Ce este certificatul de cutumă?

Este actul prin care țara partenerului confirmă că el îndeplinește condițiile de căsătorie după legea lui și nu are impedimente. Îl eliberează ambasada sau consulatul din România, autoritățile din țara lui sau, dacă niciuna nu îl dă, îl înlocuiește o declarație pe propria răspundere autentificată la notar.

Cât timp este valabil certificatul de cutumă?

Dacă e emis de autoritățile din țara partenerului și nu are o valabilitate scrisă, cel mult 3 luni de la emitere, după articolul 66 din normele de stare civilă. Pentru actul de la ambasadă normele nu dau un termen, dar multe primării aplică tot 3 luni.

Trebuie apostilă pe actele unui cetățean din UE?

Nu. Din 16 februarie 2019, actele de stare civilă dintr-un stat UE nu mai au nevoie de apostilă sau supralegalizare, potrivit Regulamentului UE 2016/1191. Dacă vin cu formularul standard multilingv, nu mai au nevoie nici de traducere.

Este obligatoriu interpretul la cununia cu un străin?

Da, dacă partenerul sau unul dintre martori nu cunoaște limba română. Interpretul trebuie să fie autorizat de Ministerul Justiției și să fie prezent atât la depunerea declarației, cât și la cununie. Un prieten sau o rudă care vorbește ambele limbi nu îl poate înlocui.

Cât timp trebuie să stea partenerul străin în România pentru cununie?

Cel puțin 11 zile la rând, pentru că declarația se dă personal, iar cununia are loc cel devreme în a 11-a zi de la depunere. Adăugați 2–3 zile înainte pentru analize și certificatul medical. Altfel, partenerul vine de două ori: o dată la depunere, o dată la cununie.

Se poate face cununia mai repede de 11 zile?

Numai cu aprobarea primarului, pentru motive temeinice, după articolul 71 din normele de stare civilă. Primăria decide de la caz la caz, așa că o cerere de acest fel nu e o soluție pe care să vă bazați când cumpărați biletele.

Primește partenerul străin cetățenia română după căsătorie?

Nu automat. Un partener din afara UE cere la IGI dreptul de ședere ca membru de familie al unui cetățean român. Cetățenia se poate cere mai târziu, după condițiile din Legea 21/1991, între care cel puțin 5 ani de domiciliu în România de la data căsătoriei.

Unde se înregistrează căsătoria în țara partenerului străin?

La consulatul țării lui sau la autoritatea de stare civilă de acasă, după regulile țării lui. Până atunci, actele lui de acasă îl arată necăsătorit și cu numele vechi. Pentru un cetățean maghiar, procedura se numește hazai anyakönyvezés și durează până la 75 de zile.