Cât dau nașii la nuntă în 2026: între 5.000 și 20.000 de lei. De ce nimeni nu vă spune asta înainte să acceptați

Pe scurt


Telefonul sună într-o seară obișnuită de marți, iar vocea de la celălalt capăt trădează imediat emoția: „Ne căsătorim în septembrie. Ne-am gândit la voi. Vreți să ne fiți nași?”

Dacă sunteți de partea cealaltă a telefonului și încă vă gândiți pe cine sunați, ordinea în care se aleg nașii merită citită înainte, nu după.

Răspunsul este un „da” rostit în două secunde. Este o onoare reală, acești oameni vă sunt dragi și nu v-ar trece nicio clipă prin cap să spuneți: „stai puțin, dă-mi voie să calculez”.

Abia peste trei luni, când se adună lumânările, icoana, taxa la biserică, ținutele, cazarea, drumul și plicul, cineva deschide calculatorul de pe telefon, se uită la total și tace un moment.

Despre acel moment nu scrie nimeni. Așa că o vom face noi.

Ce sume implică în mod real rolul de naș în 2026

Punem cifrele pe masă, tocmai pentru că nimeni altcineva nu o face.

Ca să avem un reper clar: câștigul salarial mediu net în România era de 5.843 de lei în aprilie 2026, potrivit Institutului Național de Statistică.

Cu alte cuvinte, pentru o singură zi, o pereche de nași cheltuiește echivalentul a unu până la trei salarii medii nete.

Problema nu sunt banii, ci tăcerea

Nimeni nu are o problemă reală cu ideea că nașii oferă mai mult. Este logic și are sens istoric. Nașii nu sunt simpli invitați cu funcție decorativă; sunt oamenii care garantează pentru acest cuplu în fața bisericii și a comunității. Este firesc să vină cu o contribuție pe măsură, iar locul lor la masa mirilor spune același lucru fără să folosească cifre.

Problema este că invitația de a fi naș se face fără a menționa nicio cifră.

Se cere ca o onoare emoțională, dar se plătește ca un contract comercial. Iar între cele două momente, domnește tăcerea.

Mirii nu menționează sume pentru că li se pare vulgar. Nașii nu întreabă, pentru că li se pare și mai vulgar. Astfel, oameni care țin unii la alții ajung să-și afle bugetele ghicind, întrebând alți nași sau căutând pe Google la trei dimineața. Acesta nu este respect față de tradiție; este o neînțelegere pe care toată lumea o întreține politicos, uneori până la punctul în care nașii se împrumută pentru a nu face o „figură urâtă”.

Patru perechi de nași nu aduc de patru ori mai multă binecuvântare

În vara lui 2026, pe Reddit a circulat povestea unui român stabilit în țările nordice, invitat ca naș la nunta unui prieten din Maramureș. Se pregătea să pună 3.000 de euro în plic, dar a aflat că la acea nuntă existau patru perechi de nași.

Aici trebuie să spunem lucrurilor pe nume.

Când o nuntă are patru perechi de nași, acel rol încetează să mai fie unul spiritual. Devine un mecanism de finanțare îmbrăcat în haine de sărbătoare. Este imposibil ca patru cupluri distincte să fie, simultan, ghizii voștri în căsnicie. Unul dintre ele vă este naș; celelalte trei sunt un plan elegant pentru acoperirea facturii de la restaurant.

Această diferență se simte. Se simte în presiunea plicului, la masa de onoare și, mai ales, peste doi ani, când niciunul dintre cele patru cupluri nu mai știe exact ce responsabilitate și-a asumat.

Ce se poate spune în apărarea tradiției

Ar fi necinstit să ignorăm contraargumentele, pentru că au greutatea lor.

În multe zone din țară, nașii multipli sunt un obicei vechi, nu o invenție modernă pentru a combate inflația. În comunitățile tradiționale, mai multe perechi de nași înseamnă crearea unei rețele de sprijin și extinderea familiei.

Pe de altă parte, nunta este unul dintre puținele momente în care o familie la început de drum primește dintr-o dată o sumă care contează cu adevărat. Fără nași generoși, multe cupluri nu ar avea un punct de plecare financiar. Mulți nași își asumă acest efort financiar cu inima deschisă și s-ar simți jigniți dacă li s-ar spune că efortul lor este o povară.

Toate acestea sunt adevărate. Însă ele nu anulează problema lipsei de transparență.

Care este poziția noastră

Un naș bine ales și respectat este mai valoros decât patru perechi ținute în ceață financiară.

Dacă bugetul nunții are nevoie de contribuția a patru perechi de nași ca să nu iasă pe minus, soluția nu este să înmulțiți perechile. Soluția este să faceți o nuntă mai mică. Este mult mai puțin dureros să reduceți lista cu patruzeci de invitați decât să transformați prieteniile în linii de credit, mai ales că o parte dintre cei invitați oricum nu ajung, iar diferența aceea se plătește la prețul întreg al meniului.

Propunerea trebuie să includă transparență financiară. Nu prin aluzii și nu lăsată pe ultima sută de metri.

Auzim des obiecția: „Nu pot să vorbesc despre bani într-un moment atât de emoționant.” Ba da, puteți. Și este o dovadă de respect să o faceți. A spune: „Meniul costă X lei de persoană, taxele la biserică le acoperim noi, iar din partea voastră ne-ar ajuta enorm prezența, fără nicio așteptare impusă” înseamnă a le oferi demnitatea de a alege. A nu spune nimic îi obligă să ghicească, iar oamenii vor ghici mereu o sumă mai mare, de teama de a nu dezamăgi.

Pentru miri: cum se cere corect

Abordați subiectul în aceeași discuție, folosind patru puncte clare:

  1. Ce presupune rolul. Clarificați cine plătește lumânările, icoana și biserica. Fiecare rând, cu prețul lui din 2026, e în ce plătesc nașii la nuntă, iar ce au ei de făcut efectiv în ziua nunții e în programul nașilor, oră cu oră. Cine acoperă restul liniilor, de la rochie la muzică, e defalcat în cine plătește nunta.
  2. Costul real. Menționați prețul meniului, strict ca informație de context.
  3. Contribuția voastră. Dacă vă permiteți să acoperiți anumite tradiții, spuneți-o din start.
  4. Ieșirea elegantă. Subliniați că un „nu” este un răspuns absolut acceptat și că prietenia rămâne intactă.

Un detaliu vital: dacă cineva refuză rolul de naș, invitați-l oricum la nuntă. Dacă nu o faceți, refuzul este perceput ca o pedeapsă.

Iar dacă vă întrebați de unde vine cifra pe care urmează să o rostiți, merită să vă uitați întâi la costurile care destabilizează bugetul de nuntă. Este mai ușor să ceri corect când știi tu însuți ce ceri.

Pentru nași: cum să refuzați politicos sau cum să acceptați onest rolul de naș

Aveți tot dreptul să puneți întrebări. Nu sunteți mercantili; sunteți adulți asumați. Puteți spune: „Ne-ar face o bucurie uriașă. Ca să fim de ajutor și nu o problemă, ne puteți spune cam ce presupune financiar și la ce meniu vă gândiți?”

De asemenea, aveți dreptul să refuzați. Un prieten adevărat va aprecia un „nu” sincer în februarie, mult mai mult decât un „da” plin de resentimente în septembrie.

Dacă acceptați, stabiliți suma de la început, în cuplu, și nu o mai modificați. Bugetul vostru nu se recalculează doar pentru că sala arată spectaculos în seara nunții. Arată scump pentru că a costat scump, nu pentru că le datorați voi diferența.

Cifrele rostite din timp nu strică momentul

Rolul de naș ar trebui să fie una dintre cele mai frumoase oferte pe care le primiți în viață. Devine o povară doar atunci când partea emoționantă este rostită cu voce tare, iar partea financiară este lăsată la voia întâmplării.

Discuția aceea este mult mai ușoară când mirii au numerele în față. Exact asta încercăm să rezolvăm: în Wedding Reimagined, lista de invitați, așezarea la mese și bugetul stau în același loc, așa că știți în orice moment cât costă o farfurie în plus și ce se schimbă dacă tăiați patruzeci de nume. Nașii, părinții și invitații importanți ajung exact acolo unde le este locul, fără trei seri pierdute mutând hârtiuțe pe masa din bucătărie.

Voi cum ați proceda? Ați menționa bugetul din prima sau vi se pare că strică momentul?

Sunteți invitat obișnuit, nu naș? Reperele pentru plicul unui invitat, pe categorii și pe orașe, sunt în cât pui în plic la nuntă.

Întrebări frecvente

Cât dau nașii la nuntă în 2026?

Estimările pentru o pereche de nași pornesc de la 3.500 de lei și ajung frecvent la 7.000 de lei exclusiv pentru dar. Adăugând taxele bisericești, lumânările, ținutele și deplasarea, costul total variază între 5.000 și 20.000 de lei.

Ce plătesc nașii, în afară de darul de nuntă?

Tradițional, nașii acoperă lumânările, icoana, o parte din taxa bisericească și corul. Obiceiurile diferă radical de la o regiune la alta, așa că cel mai sigur este să discutați deschis aceste detalii cu mirii.

Se poate refuza politicos rolul de naș?

Da. Este o propunere, nu o citație. Un refuz comunicat din timp și explicat cu onestitate este întotdeauna preferabil acceptării din obligație.

Ce facem dacă nu ne permitem suma așteptată?

Comunicați acest lucru. „Ne dorim foarte mult să vă fim alături, dar bugetul nostru maxim este X.” Dacă mirii se supără, înseamnă că, în realitate, căutau un sponsor, nu o pereche de nași spirituali.

Câte perechi de nași ar trebui să aibă o nuntă?

Din punct de vedere canonic, o singură pereche. Restul ține de obiceiuri locale sau de calcule financiare. Ambele opțiuni sunt valide, atât timp cât sunteți sinceri cu privire la motivul alegerii.